Clima și relieful României asigură pasionaților, dar și amatorilor de sporturi de iarnă locuri de poveste, unde zăpada (naturală sau artificială) domnește, iar distracția și buna dispoziție sunt reguli de neîncălcat.
România are, conform datelor Ministerului Turismului, 217 pârtii omologate, care au o lungime de aproape 190 de kilometri. Aceste domenii schiabile sunt împrăștiate în 21 de județe, 55 de pârtii având lungime de peste un kilometru, două pârtii au peste 3 kilometri lungime și doar una singură sare de 4 kilometri. Cele mai multe dintre pârtii sunt foarte scurte și așteaptă întotdeauna ninsorile pentru a fi deschise publicului. Una dintre acestea, care nu a ținut cont nici de temperaturile în creștere de la an la an, nici de poziție sau de altitudine, este cea de la Brebeni, județul Constanța. Este construită pe un deal mic și are doar 256 de metri lungime.
MUNTENIA (Brașov – Prahova)
Domeniile schiabile din județele Brașov și Prahova, cu numeroase pârtii, în Poiana Brașov, Sinaia, Predeal, Azuga și Bușteni, sunt cele mai mari și mai dezvoltate din România, adunând totodată și cei mai mulți pasionați de schi din țară şi nu numai.
Sinaia este de departe polul schiului și snowboardului din Prahova, are 17 pârtii omologate, pentru toate nivelurile, cea mai lungă fiind Drumul de Vară, care are aproape 3 kilometri. Are mai multe instalații pe cablu care pot duce sus în munte pasionații de alunecări controlate la vale, deținute atât de Consiliul Local, cât și de operatori privați, cuprinde o zonă alpină, unde temperaturile sunt stabil negative, pământul îngheață mai repede și stratul de zăpadă se conservă până târziu, în primăvară, și are și printre cele mai abrupte pârtii din țară – Carp, Târle și Papagal. Azuga, cu vestita Sorica, și Bușteniul, cu pârtia Kalinderu, întregesc oferta Prahovei.
Ca o continuare a stațiunilor de pe Valea Prahovei, Predealul face legătura cu Brașovul, în zonă fiind 6 pârtii, printre ele și două de peste 2 kilometri, Cocoșul și Clăbucet.
Poiana Brașov este cea mai aleasă stațiune de schi din România, cele 10 pârtii fiind cunoscute tuturor iubitorilor acestui sport. Cu o rețea bună de instalații pe cablu, domeniul schiabil de lângă Tâmpa cuprinde 4 pârtii de peste 2 kilometri, una, Sulinar, având 3.394 de metri, iar alta, Drumul Roșu, cu 4.752 de metri, fiind cea mai lungă din România. Lângă Brașov mai există o zonă în care se poate schia, în jurul localității Bran, cele 7 pârtii de la Cheile Grădiștei, Fundata și Bran fiind destinate turiștilor care petrec vacanțele de iarnă în zonă.
ARDEAL (Cluj – Alba – Sibiu)
Pasionații de schi din zona județului Cluj, dar și din Sălaj, Mureș sau Bihor, pot să se orienteze spre domeniile schiabile din județul Cluj, cele mai multe pârtii find în zona Muntele Băișorii, acolo unde se găsește unul dintre cele mai lungi teleskiuri din țară (1.035 de metri), dar și spre Mărișel, acolo unde este cea mai lungă pârtie din zonă, Pârtia Roșie, de dificultate medie, având 1.404 metri. Schiorii sau snowboarderii se pot orienta și spre Ciucea, dar și spre Feleacu, ultimul aflat la doar 12 kilometri de municipiul Cluj-Napoca.
O altă opțiune în zonă o reprezintă domeniul schiabil al județului Alba, acolo unde sunt pârtii la Arieșeni și Șureanu, în ultima zonă găsindu-se 10 trasee, șase din ele având peste un kilometru lungime, cea mai lungă ajungând la 1.430 de metri.
Un pol care atrage turiștii pasionați de schi, mai ales pe cei din Transilvania, este cel de la Păltiniș, județul Sibiu. În zonă sunt aproape 10 pârtii, pentru toate nivelurile, chiar și una de 480 de metri, dificilă, Dăneasa. Acest traseu, dar și Oncești, unul de dificultate medie, de 1.200 de metri, având și instalație de nocturnă, sunt deservite de un telescaun înființat în 1971 (modernizat în 2011), dotat cu 52 de scaune de câte două locuri, care se mișcă cu o viteză de 2 m/s.
NORD (Maramureș – Bistrița-Năsăud)
Județul Bistrița-Năsăud are trei pârtii, două apar ca fiind omologate în lista Ministerului Turismului, dar doar una nu pare să aibă probleme cu temperaturile și stratul de zăpadă, fiind deschisă aproape pe toată perioada sezonului. Este vorba de Alpina Blazna, un traseu de 1.200 de metri lungime, situat în Munții Rodnei. Este o pârtie care coboară de la 1.480 de metri, dotată cu un teleski bipost, și are un grad mediu-avansat.
Față de Bistrița-Năsăud, domeniile schiabile din Maramureș, județul vecin situat la granița cu Ucraina, sunt mult mai numeroase, cu mai multe pârtii, aproape 20, pârtii aflate la Baia Sprie, Cavnic, Dedești și Borșa. Oferta e numeroasă, sunt pârtii ușoare, pentru oricine, cum ar fi pârtia Albastră de la Cavnic, de 1.510 metri, sau dificile, ca Șuior (Baia Sprie), varianta a patra, care are 350 de metri lungime. Borșa este o localitate care atrage foarte mulți iubitori de schi și de snowboard, este o stațiune aflată la 850 de metri, pârtiile fiind „desenate“ pe versantul nordic al Munților Rodnei, care are telegondolă, telescaun și teleski, care, ca și în alte locuri, se pot folosi și pe baza unor abonamente (skipassuri).
MOLDOVA (Suceava – Neamț – Bacău)
Moldova atrage cel mai mult prin pârtiile din județul Suceava, și mai puțin prin traseele din Iași, Bacău sau Neamț. La Iași, pârtia Sărărie, de 400 de metri, e destinată mai mult celor care vor să învețe tainele schiului, neavând tunuri de zăpadă, depinzând foarte mult de vreme. În Bacău, singura pârtie omologată, conform datelor de la Ministerul Turismului, este Nemira, din Slănic-Moldova. Este situată la 720 de metri, are o lungime de 1.414 metri și o pantă medie de 17o. În Neamț există o pârtie aflată lângă orașul Piatra Neamț, ce are o dificultate medie și o lungime de 965 de metri, deservită de o telegondolă, telescaun și tunuri de zăpadă, și una la Durău, cu grad mic de dificultate și lungime de doar 450 de metri, pârtie care a fost și închisă o perioadă din cauza faptului că se afla într-o zonă care aparținea Patriarhiei Române.
Suceava are domenii schiabile dezvoltate, dacă ne raportăm la nivelul României, zona din jurul orașului Vatra Dornei fiind împânzită cu pârtii, alte trasee găsindu-se și lângă Câmpulung Moldovenesc, Cârlibaba, Gura Humorului şi Valea Putnei. Pârtiile au, în cea mai mare parte, un grad de dificultate mediu, fiind multe dintre cele cu lungimi de peste un kilometru, cum ar fi Rarău, de 2.850 de metri, Dealul Negru, de 3.000 de metri, sau Șoimul, de 1.462 de metri. Zona Vatra Dornei atrage foarte mulți pasionați de schi și snowboard din zona Moldovei, prețurile fiind chiar mai accesibile decât pe Valea Prahovei sau în județul Brașov.
CENTRU (Covasna – Harghita – Mureș)
În zona locuită în majoritate de etnici maghiari, județele Mureș, Covasna și Harghita, schiul este destul de dezvoltat, dacă este să ne uităm la numărul de pârtii omologate, zona fiind și avantajată de climă, printre cele mai joase temperaturi din România fiind înregistrate în depresiunile din această regiune – Giurgeu, Ciuc, Borsec sau Sfântu Gheorghe. Numai în județul Harghita, la Harghita Băi, Homorod Băi, Miercurea Ciuc, Băile Tușnad, Izvorul Mureșului, Toplița, Borsec și Praid, sunt peste 30 de pârtii, de lungimi medii, și cu grade de dificultate de toate nivelurile, cele mai lungi fiind Csatavesze și Havas Bucsin, din Praid, ambele de 1.149 de metri. În Covasna, mai importante sunt pârtiile de lângă Sfântu Gheorghe, de la Șugaș Băi, cel mai lung traseu din această stațiune fiind Șugaș 2, o pârtie de dificultate medie de 1.404 metri. În Mureș, o singură pârtie iese în evidență, Aluniș, Sovata, ce are 1.100 de metri lungime.
OLTENIA (Gorj – Vâlcea)
Oltenia e deservită în special de domeniile schiabile de la Rânca, județul Gorj, și de la Voineasa, din județul Vâlcea. În ultima informare de la Ministerul Turismului, Rânca avea șase pârtii omologate, nivel tehnic mediu și ușor, cea mai lungă fiind Păpușa 2, de 1.535 de metri. Cele mai importante pârtii din zonă sunt însă în Voineasa, pârtii lungi, 2.257 de metri, și de dificultate medie, sau scurte, 363 de metri, și dificile, sau medii, 730 de metri, și ușoare. Zona de lângă lacul Vidra (lac de acumulare antropic construit în 1972 înconjurat de păduri de molid) a început să se dezvolte din 2012, altitudinea la baza pârtiilor fiind de 1.350 de metri. Se poate ajunge cu telegondola până la 1.800 de metri, sau cu teleskiul, până pe vârful Bora, la 2.000 de metri.
SUD-VEST (Caraș-Severin – Hunedoara)
Zona de sud-vest a țării are câteva pârtii mici în Moneasa, Arad, domeniile schiabile cele mai importante ale regiunii find însă cele de la Hunedoara și Semenic-Muntele Mic, Caraș-Severin.
În Hunedoara, pârtiile din stațiunea Straja sunt foarte vizitate, unele dintre ele fiind chiar și acum în funcțiune. În Straja se poate ajunge din Lupeni, stațiunea fiind situată la 1.445 de metri altitudine. O stațiune în care se poate face și free-ride, Straja are 10 pârtii, cea mai lungă, de dificultate medie, ajungând la 2.086 de metri. Un alt domeniu, un pol de atracție locală, este cel de deasupra Petroșaniului, din Munții Parâng, unde există și o pârtie de dificultate mare, numită Europarâng.
Un domeniu schiabil foarte dezvoltat este și cel de pe Muntele Semenic, din Gărâna, Caraș-Severin. Chiar dacă nu se află la altitudini alpine, caracteristicile climatice ale zonei îl transformă într-o zonă apreciată de pasionații de schi, mai ales de cei din vestul țării. Aici va fi finalizată și cea mai lungă pârtie din România, de 6 kilometri, numită și „autostrada“ Semenic-Văliug. Pârtia a fost dată în folosință încă de la finalul lunii ianuarie 2020, în weekenduri, accesul la partea superioară făcându-se cu autobuzul. Încă se lucrează la telegondolă, care va face accesul mult mai facil și mai rapid, și la instalarea tunurilor de zăpadă, dar și la omologarea traseului. La Muntele Mic se poate schia și când instalațiile pe cablu nu merg. E zona unde se organizează Helicat. Se poate urca cu elicopterul până la peste 2.000 de metri, se schiază pe o pârtie amenajată în acea zonă, se urcă de câteva ori în partea superioară cu un ratrac, și se revine la bază tot cu elicopterul, distracția de 250 de euro de persoană durând patru ore.
ATENȚIONARE
Din cauza temperaturilor ridicate din ultima perioadă, multe pârtii sunt închise, însă acest lucru se poate schimba de la zi la zi. Vă recomandăm să intrați pe site-urile societăților care administrează traseele pentru a afla dacă acestea au fost deschise, care sunt prețurile și programul de funcționare.
